THASSOS - Theologos, ”Cuvântul lui Dumnezeu”
Pe hartă, e situat ceva mai sus de
Potos, spre interiorul insulei, într-o zonă în care maroniul munților e
preponderent.
Satul este atestat de pe la 1287 în scrierile din timpul împăratului bizantin Andronic al II-lea Paleologul. Zbuciumul istoriei nu a ocolit această zonă, locuitorii satului trăind, până când grecii și-au impus dominația, precum mulți alții din multe alte teritorii, sub administrație turcească ba chiar, o vreme, sub ocârmuire egipteană. Satul poartă neschimbată pecetea tradițiilor vechi, fiind decretat, în 1979, capitala culturală a insulei.
N-a priceput nimic, firește. Poate că spre
binele cocoașei mele, la urma
urmei.
Theologos este tot un produs de
marketing turistic, ca tot ce ține de acea parte din Grecia unde numărul turiștilor, în sezon, depășește binișor ponderea localnicilor. Grecii
încearcă să-ți vândă orice, iar istoria este unul dintre
produsele lor cele mai comerciale. În ce mă privește, dincolo de pitorescul munților și frumusețea unora dintre
case, aș paria că multe, multe sate de la noi au cu mult mai multe de
spus, în materie de tradiție și de fior istoric,
decât Theologos. Dar, de! Nu-i greu să ni se pară că găina vecinului e mai
grasă decât a noastră...
Ștefan,
25.10.2014
Bine-ai revenit din Thassos, Stefan.
RăspundețiȘtergereAm citit cu placere despre noua ta incursiune in insula si mi-a venit dorul de duca catre Elada. :) Mi-am reamintit, desigur, si de intalnirea noastra de-acum 3 ani, la un Mythos, pe plaja Golden Beach. Stii, din cand in cand, mai iau din Auchan cate o bere de-a lor, asa, de aducere aminte - pun in pahar, inchid ochii si ma visez pe plajele Egeei. Dar nu e chiar ca aia servita la Dukas (Limenas), in halbele acelea brumate, scoase de la congelator, recunosc...
Am vizitat si eu atunci Theologos-ul, citisem mult despre satul cu pricina, era promovat pe toate site-urile cu specific turistic, si grecesti, si romanesti. Inca de la ferry, de la casa de bilete din Keramoti, primisem un pliant cu terasa-restaurant Avgoustos, dar n-am vizitat-o. Era prea pusa mot la intrare, ori noi voiam sa ne plimbam putin pe-acolo, sa vedem satul, oamenii, locurile... nu sa dam iama in friptura lor de miel. :) Intamplator, am dat de o alta terasa, Stelios, de care nu stiam atunci (ulterior, am vazut ca e celebra si asta), unde am testat oaia la rotisor. Sincer, numai reclama a fost de ea.. sau poate n-am avut eu noroc - cam arsa si foarte sarata. Insa primirea a fost grozava - carafa de apa rece pusa de la inceput pe masa, dupa plimbarea prin cele 40 de grade, s-a "evaporat" instantaneu. Asta apreciez eu la greci - servirea e ireprosabila, indiferent de ce iti pun pe masa.
Parca mai pe sufletul nostru a fost vizita la Kazaviti. Faine locuri, tare imi doresc sa le revad candva.
Salut, Dane!
RăspundețiȘtergereDaaa, măcar după cum arată halbele alea parcă turnate-n gheață și-ți plouă-n gură după soarele de-acolo, după plajele și, în general, după sentimentul de vacanță.
Stii, noi ziceam că n-o să mergem de două ori în același loc fiindcă, bravo lor, grecii au atâtea destinații tentante că n-avem vreme (și bani) să vedem nici pe departe cât s-ar putea. Da' ne-a momit Makaza... și nici măcar n-a fost cine știe ce scofală, la urma urmei. Lasă, nu vreau să-mi mai amintesc coada de la vama aia și bulgarii indolenți.
Noi oftăm după Corfu. Probabil că n-o să mai ajungem a doua oară da' ne-a rămas inima acolo...