Miroase-a brad de două zile.
Pe la geamuri, printre blocuri, deja
pâlpâie-n lumină, de săptămâna trecută, siluete conice a vârf de munte. Ca o nădejde în aer curat. Ca o renăscută
bucurie a speranței.
Vine.
Și anul ăsta.
Ca și în anii care s-au stins, ca și în cei care se coc acolo, în viitorul
așteptărilor și al speranțelor.
Miroase-a sărbătoare cu colinde. A
fum de paie și
șorici copt, a cozonaci pe vatră și a uimire de copii mici care se tot
pregătesc de
taină. Cei
mici și-au
mărturisit dorințele
stâlcit ori
atât de
limpede cât au putut, cei ce știu ce-i aia slovă chiar pe hârtie ori,
ce sacrilegiu, pe tabletă!
Vine iară Moșu’ și se cade să-i spui că-l iubești și că știi că va fi, ca întotdeuna când îl
invoci, acolo, lângă inima și
dorințele tale
cele mai adânci. Moșu’
a avut grijă să țină minte și, când o veni sorocul, degrabă o scoate
din sacul lui cel fără fund exact ce ai visat de atâta vreme. Că de-aia Moșu’, cum s-a dovedit, nu-i numai
bătrân și
înțelept, e și darnic și nesfârșit de bun. Așa că să faci bine să nu uiți să-i așterni o pătură groasă pe fotoliul de lângă cămin și-un pahar cu lapte pe măsuță. De-acuma știi că acolo-i place să se-așeze când își trage sufletul și te-ascultă recitând poezioara.
Maia a scormonit doar ea știe pe unde și-mi pune pe umeri pelerina cea roșie de Moș bătrân și nins de ani. E taman ca-n Harry
Potter, numai că în loc să mă fac nevăzut mă gârbovesc sub mantie, îmi piaptăn
cu degetele barba cea lungă și
la fel de albă precum neaua și
chiar îmi dreg
glasul într-un ho-ho-hoo prelung, ca o uvertură la spectacolul repetatului răsărit
al credinței.
Mă-nfior și-acum, oare când s-au scurs zecile
de ani?
Miroase-a brad în casa noastră. Încă
tolănit în balcon, bradul nostru cel încărcat cu semnificația perpetuă a bucuriei își freamătă crengile. Așteaptă vremea când, așezat în colțul
casei, s-o desfăta în lumini, straie de
sărbătoare, bogății
prin crengi dar, mai ales, la poale. Acolo, troienite de valuri de vată albă și
gânduri
bune, se vor răsfăța
daruri mai mari și
mai mici, toate poleite-n iubire.
Să vă fie bine!
Vine.
Ștefan,
24.12.2016
La multi ani , Stefan ! Sa fii sanatos si sa nu uiti niciodata ca Mosul exista cu adevarat , nu numai in imaginatia copiilor si nepotilor nostri ! :)
RăspundețiȘtergerehttps://www.youtube.com/watch?v=o_9GICcujk4
La Mulți și fericiți Ani și ție, Radule!
RăspundețiȘtergereFără îndoială că Moșul există, trebuie numai să deschidem ochii mari a mirare și încântare. Drept e că la vârsta noastră lucrul ăsta nu se mai petrece chiar atât de ușor dar, mă gândesc, pe măsură ce trec anii o să se rezolve de la sine și partea asta.