duminică, 13 ianuarie 2013

Internet și informație


Comunicăm.
Pe diverse canale, în diverse moduri. Împărtășim gânduri, intenții, fapte. Prin vorbe și atitudini. Șoptind, urlând sau dând cu parul. Ori scriind. Că de-aia suntem contemporani cu SMS-ul și internetul. Zilnic căsuțele mele virtuale de poștă sunt doldora de informații. Sunt membru al unui grup în interiorul căruia mișună de colo colo informații. În fiecare zi aflu ceva despre x sau y, despre o întâmplare ori alta sau despre cum pot cumpăra o tigaie, o excursie ori cum pot căpăta abilități deosebite într-o mulțime de domenii. E mereu câte unu’ care-i gata să-ți vândă un curs de actorie, de manager de proiect, atestat de taximetrist ori, ia poftim, un curs de seducție!
V-am mai povestit despre convenții.
Dacă veți fi trecut măcar de două-trei ori pe-aici, pe unde mai desenez câte-un gând din când în când, veți fi mirosit că una dintre temele lipite de sinapsele personale se cheamă „convenții și convențional”. Adică acea componentă a vieții pe care ne sprijinim trăirile, echilibrul existențial. Constantele. Alea care-ți guvernează modul de trai, gândurile și care, în cele mai multe cazuri, s-au insinuat în ființa ta fără ca tu să fii conștient că le-ai asimilat. Le trăiești pur și simplu, ca pe un dat, ca pe aerul pe care-l respiri. Ori, dimpotrivă, te așezi voluntar într-o anume categorie de convenții pentru că acolo eul tău se simte la el acasă.
Comunicare, limbaj.
Religii.
Moda.
Regulamente și legi.
Salutul.
Și altele, altele...
Alinierea la convenții, voluntară ori inconștientă, dorită cu ardoare ori impusă de necesitatea de a fi parte a grupului, este cvasi obligatorie. Alternativa, forțând nițel metafora,  este autismul social, asumarea izolării.
Viețuirea în convențional naște dependențe. Nu e relevant dacă ești conștient ori ba că ești robul uneia ori  alteia dintre convenții. Cert e că unii înțeleg acest lucru. Ba chiar mai fac un pas și relaționează dependența ta de o necesitate firească pe care dependența o generează. Și p-ormă, cum altfel, se străduiesc să-ți satisfacă nevoile în propriul beneficiu. Dealerii convențiilor.
Suma tuturor convențiilor, mama condiției oricărei ființe inteligente este comunicarea. Într-un fel sau altul, orice ființă vie integrată într-o comunitate relaționează cu restul grupului comunicând. În diverse moduri. Verbal ori altfel. Fie el, individul, o furnică sau profesor la Harvard. Noi, umanoizii care ne-am erijat de o bună bucată de vreme în specie dominantă, ne tot consolidăm poziția prin diverse mijloace. Toate generate de capacitatea noastră superioară de a comunica. Și-nțelegem, astfel, că putem defini simplu comunicarea ca purtătoare de informație și că, lucru banal, informația înseamnă putere. Pentru grup ca întreg. Dar mai ales pentru acel individ care nu se mulțumește cu voluptatea bălăcelii informatice fără scop în El Dorado-ul virtual ci are destulă minte pentru a ignora pleava și mizeriile descoperind pepitele.
Și-uite-așa ziceam că zilnic mă copleșesc mulțime de informații. Și nu mă pot împiedica să gândesc că, în general vorbind, internetul ăsta m-a văduvit de scuza aia comodă care mă mai spăla de câte-un păcat: „n-am știut!”
Cunoașterea e după colț, la doar un clic distanță.

Ștefan,
13.01.2012

6 comentarii:

  1. Evident. Doar că, aşa cum bine ai spus, cunoaşterea fără selecţie e doar un clic în banal, în supa de informaţii inutile cu care ne intoxică viaţa, scrisă şi nescrisă. Iar ca să faci selecţia, trebuie să ai în spinare o rezervă serioasă de informaţii, cumulate cu competenţă. Altfel te trezeşti cu un teanc de maculatură fără rost.

    RăspundețiȘtergere
  2. Așa e.
    De cele mai multe ori e mai greu să știi ce vrei să știi. Presupunând că deja ți-e clar de ce vrei să știi ce vrei să știi. Pe urmă căutare-ai simplă și cunoașterea chiar are sens.
    Altminteri, cum bine zici și tu, te pomenești că-ți arzi anapoda neuronii ronțăind tot felul de bălării.
    Cum bine zicem amândoi...

    RăspundețiȘtergere
  3. Chiar mă întrebam ce s-o fi-ntâmplat cu Bubumaia, de nu mai ”aruncă” înspre noi nici un gând, nici o idee ce-i trece prin cap, nici o impresie de călătorie,... nimic! Dar uite că nu-i chiar așa și 2013 aduce cu el noi cugetări pe care le împarți cu noi. Mă bucură acest lucru și aștept în continuare frânturi de gând!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Heheehe! Mi-am mai tras nițel sufletul.
      Săr-mâna, Mirela! Îți doresc un an bun, buun!

      Ștergere

  4. Subiectul tău este unul de esenţă , Bubule ! În fiecare zi mă izbesc de el , în fiecare zi încerc să selectez ceea ce îmi este de un real folos din ceea ce primesc şi încerc să nu-ţi răpesc timpul , ţie ori altor prieteni ,cu nimicuri , numai din dorinţa de a-ţi arăta că exist în lumea asta bombardată şi la rându-mi am dreptul să bombardez cu nonşalanţă şi fără discernământ !
    La mulţi ani , prietene ! Să fii sănătos şi să te poţi bucura în linişte de cei dragi ţie !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc, prietene!
      Gânduri bune și ție!
      Și să știi că un mail amuzant e oricând binevenit.

      Ștergere