La frizerie

În sat, nimeni nu trece pe lângă cineva fără să spună „bună ziua”. Cum altfel?  Ăsta e unul dintre învățurile de căpătâi care fundamentează cei șapte ani de-acasă. Doar Tinica mai umblă câteodată așaa, absentă, ca și cum ar umbla în somn. Mai trece uneori pe drum privindu-te-n ochi și alunecând pe lângă tine de parcă nu te-ar fi văzut. Lumea o știe și nu-i poartă pică, asta-i Tinica, altfel decât ăilalți, da-i fată bună și o frizeriță a-ntâia.