pălesc culorile din flori.
E trist și nufărul pe lac
iar soarele se-ascunde-n nori.
La umbra gândului posac
plâng trist acorduri de viori,
Nici zâmbetele nu-ți mai plac,
nici cântul nu-ți mai dă fiori.
La umbra gândului posac
e-o elegie de culori,
plânge și frunza în copac,
De-atâtea ori, de-atâtea ori...
