Cineva mi-a spus o poveste.
Sunt povești, după cum bine știți, care stârnesc furtuni de gânduri, de trăiri. De rememorări și îndoieli. De ce? Pentru că, de regulă, fiecare poveste are un tâlc, un fel de adevăr fundamental, la care ne raportăm și noi. Parcă regăsim acolo, în acel tâlc, un ceva din ce simțim, din ce-am trăit sau, chiar mai simplu, din ce credem noi că e un adevăr rupt din viață și despre care ne-am format de mult o părere clară.
Dar... mai întâi povestea.
