NETRĂIREA ÎN URĂ

Acu’ vreo două zile a fost rândul meu s-o culeg pe Prințesă de la dansuri. Fii-miu, co-autorul nepoțicăi, îmi mai oferă din când în când bucuria acestui subterfugiu. E sarcina lui, de regulă. Altminteri, până vine vara, mi-e mai greu să-mi văd nepoții atât de des cât aș vrea eu. Maia e în hol, plantată acolo încă din momentul inițial. Cine știe ce-ar putea fi în trafic iar Bubu ar bănănăi pe drum.