duminică, 11 aprilie 2021

Vila ELI, Măgura

La Măgura de Brașov mai ajunsesem odată. Să tot fie vreo 10 ani de-atunci. Am ajuns, am văzut și-am plect în mai puțin de-o oră. Așa a fost filmul atunci, nu că n-am fi vrut să stăm. Frumos ca-n cărțile poștale! Dacă iubești munții, văile și aerul curat atunci acolo ai vrea să-ți petreci veșnicia, de-ar fi să te lovească norocul vieții fără de sfârșit. Mă rog, înțelegeți voi.  Cum se-ntâmplă de obicei, nu-i trandafir fără spini. Vedeți imediat ce vreau să spun. 

Ne chinuia dorul de-o ieșire. Mai să se-mplinească juma’ de an de la ultima, așa că puteai citi dorul de ducă ba în priviri lungi spre apus, prin geamul de la bucătărie, ba prin frunzăritul  albumelor cu poze din concediile trecute. Gata, e de-ajuns, mi-am zis, hai să vedem unde și când mergem.

A fost să fie Măgura, la Vila ELI.