marți, 27 decembrie 2011

Bradul cel mic

Familia este locul în care sufletul e acasă. 
Spațiul acela în care liniștea, mulțumirea, căldura și bucuria plutesc aievea în jurul tău iar ceea ce te definește pe tine, entitate simbiotică a unui întreg, îi definește și pe ceilalți. E locul în care nu ești niciodată singur, e spațiul unde nu ești niciodată nesigur.
 
A crescut înconjurată de dragostea tuturor.
A mamei, ca o prelungire firească de trup și de suflet.
A fraților mai mari, ca parte dintr-o treime în care ea, cea mică, se bucura natural de calde privilegii.
A tatălui, pentru care minunea nașterii ei a fost  o înfrigurată binecuvântare, ca o armonie duioasă după două acorduri grave. Balsamul care ostoiește durerea, căldura din ochi care stinge tristețea.
Bucuriile dospesc molcom într-un astfel de mediu. Discrete și firești. În gesturi, în vorbe, în alinturi. În daruri mici. Dragoste.
De când se știe, cei mari din jurul ei au avut grijă ca Nașterea Mântuitorului să fie momentul cel special în care toate cele strălucesc.  Casa, steluțele din geam, globulețele din brad. Bradul  îmbrăcat împărătește. Beteală și lumini, zăpadă (vată, desigur) și steaua din vârf. Brad întotdeauna înalt, semeț, care atinge tavanul cu fruntea. Podoabele bucură ochiul, spiritul dezmiardă sufletul. Zile în care totul e special, în care fiecare dimineață în care deschidea ochii era o promisiune și fiecare seară un regret. De ce trebuie să doarmă?! Noaptea bradul trăiește! Căci nici un an, de când se știe, nu și-a sumețit bradul podoabele din crengi fără strădania ei entuziastă. A croit steluțe din hârtii lucitoare, a aninat lumini și globuri în ramuri dar, mai ales,  a dăruit bradului spirit.
A crescut. Trăiește, an după an, cu aceeași nemărginită bucurie, sărbătorile de Crăciun.  Răsar flori în fereastră și vine vremea bradului. Se aprinde lumina în ochi, se deșteaptă armonia înlăutru. E timpul. Deja, de câteva zile, fredonează. Colinde. Undeva e bradul care va umple casa cu acel ceva inefabil care ne face pe toți mai buni. Bradul ei cel înalt, mândru purtător de mesaj vechi, mereu nou. Va poposi în colțul lui și-și va împlini menirea gătit cu străluciri de podoabă și lumină din sufletul ei. Căci mulți ani și-au pierdut urma, mulți brazi au încălzit casa, dar nici unul n-a fost vitregit de neobosita ei strădanie de a-i dărui viața Sărbătorii. Vedeți voi, toți cei de lângă, cei care-i umplu viața, ajută. Agață un glob, anină o steluță. Dar  bradul înflorește doar din mâinile ei. Mereu zâmbitoare, risipitoare de dragoste. Cu dulciuri, luminițe, iubire și colind.
Iar poala-i largă ascunde, mereu bănuit, mereu așteptat, darul Moșului cel Bun.
An după an, brad după brad. Bogat, înalt, semeț.

















 Aici e locul poveștii bradului cel mic.
Nefericit an, singur în șirul anilor ce-au fost, în care întâmplarea i-a hărăzit lui, cel sfrijit și sfios, greutatea de purtător al spiritului. Timid răsărit pe-un colț de masă. O șchioapă de brad... un simbol atât de mare!
L-a împodobit, firește, cu toate cele care-și aveau locul cuvenit în ramuri. Cu același colind pe buze dar, vai, fierbinți lacrimi pe obraz!  Sărac brad, săracă podoabă! Prea mic pentru prea multul sufletului ei!

Ștefan,
26.12.2011     

5 comentarii:

  1. Mic sau mare, importantă e bucuria şi dăruirea cu care e împodobit, lumina care trece din suflet între crengile bradului.
    La mulţi ani !

    RăspundețiȘtergere
  2. La multi ani , Fanele !
    Mic sau mare , bradul miroase a rasina , a pur , curat si verdele lui permanent este un simbol al vietii vesnice . Sa te bucuri din plin de o ambianta frumoasa si linistita !

    RăspundețiȘtergere
  3. Sa iti dea Domnul doar bucurii, Bubule, in anul ce vine!

    RăspundețiȘtergere
  4. La Mulţi Ani, Ştefan!
    Bradul tău din poze e minunat, simbolul ce-l evocă însă, e nepreţuit. Locul unde ne adunăm an de an, în aşteptarea Moşului cel bun. Al meu, chiar dacă artificial, spune aceeaşi poveste. De Crăciun, familiile se reunesc sub luminiţele lui.
    Să-ţi fie bine!

    RăspundețiȘtergere
  5. Mulțumesc și la mulți ani Voce, la mulți ani Radule, la mulți ani Florin, la mulți ani, Dan!!
    Hm... trag nădejde că-mi veți ierta lipsa de maniere, dar au venit doi dintre musafirii de aseară să verifice dacă a mai rămas ceva în damigeană.
    Am fugit, sunt deja-n balcon, vă pup pe toți!!!!

    RăspundețiȘtergere