Adu-mi aminte, de ce ieșeau zeci de mii de oameni în
piață acum câțiva ani?
Ah, da, revolta omului ne-special împotriva siluirii
justiției. Atunci trăiam un fel de mândrie că eu, ei, cei care ieșeau seară de
seară în piață erau cetățeni care n-au mai suportat tupeul, aroganța și s-au
opus tentativelor unei clase ticăloșite de a fura legal.
Nici acum nu știu dacă finalul revoltei a fost un succes
al cetățenilor ori doar o iluzie a victoriei.
Pe măsură ce trece vremea, mă încearcă tot mai mult
sentimentul eșecului. Pare că, la momentul de atunci, ăia cu musca pe căciulă
și rahat pe tălpi au ajuns la o concluzie care, din perspectivă, seamănă cu
râma din cârligul pescarului. Și-au zis că cel mai potrivit e să zică cum vrea
mulțimea și să facă exact cum vor ei.
De unde văd eu (și, drept să zic, nu m-am strofocat să
fac analize temeinice, doar ce mi se pare că văd fără efort) Doamna Justiția e
cam perversă. Pare că-i place să fie siluită din când în când. Dacă n-ar fi un
concept abstract ci o doamnă oarecare, aș zice că-i treaba ei, s-o fi săturat
de modalități clasice, banale și plictisitoare și-o vrea și ’mneai oleacă de
divertisment deviant. Uite-acuma mă gândesc, poate chestia aia cu legatul la
ochi o însemna altceva decât ni se servește nouă. Oricum, cu basmaua pe ochi,
nu-i de mirare câte năzdrăvănii se pot petrece pe din dos.
Altminteri, în dosul conceptului s-au ițit măcar două
rămurele: dreptatea pentru căței și justiția pentru dulăi. M-aș mira să
trebuiască să detaliez, fac pariu că, dacă tot sunteți aici și citiți scriitura
asta, clar că sunteți mult mai inteligenți decât ăilalți, care n-o citesc.
Lumea știe că cel care a fost polițistul Gigină Bogdan
(Domnul să-l odihnească în pace, deși mă îndoiesc că ar fi împăcat acolo unde
e...) și-a găsit sfârșitul noaptea, pe ploaie, într-o groapă săpată în asfalt.
Pe motocicletă fiind, în misiune. Adică trebuia să-i facă drum liber dulăului,
care tocmai plecase de la minister, unde hălăduia în numele partidului, și
mergea spre locuința personală. Nu oricum ci repede, că era urgență maximă: era
ciorba deja pe masă și era păcat să se răcească.
Așa că bietul polițist avea ordin (cam ca la orice alte
deplasări de altfel, nu era o situație de excepție ci era chiar regulă) avea
ordin, zic, să nu bage-n seamă semafoare și să nu se-mpiedice de fleacuri cum
ar fi reguli de circulație ori chiar sensuri de deplasare legal delimitate pe
drumurile publice. Că doar e știut din vremuri de demult până în prezent, nici potopul
nu-i vreo ploaie, nici dulăul nu-i potaie.
Cazul morții polițistului Gigină s-a dovedit extrem de
complex. Și, cum se știe, complex înseamnă boală lungă.
Nu mi-aș face păcate să arăt cu degetul spre procurori
ori judecători. Ori, mai bine zis, cui dintre ei să le pun în cârcă
tergiversarea dosarului până când s-a evaporat cazul și s-au șters păcatele. Cert
e că, din octombrie 2015 până în martie 2023 s-a tot cumpănit, s-a tot
balăngănit balanța ăleia cu cârpa pe ochi până când s-a scremut o concluzie: că
n-om fi proști să deranjăm dulăii. Destul că, iată, s-a iscat tărăboiul ăsta
iritant, fără cine știe ce semnificație pentru partea aia de lume. Se agită lumea că a murit un om. Ei și ce?!
Vreți vinovați? Iote colea, acarul... pardon, groparul...
pardon, vreau să zic General MPM Impex, adică un general mai mic, o potaie,
acolo, să nu confundăm cu dulăul General, ok?
Că ziceam de trageri de timp, mă mir că s-a dat o
pronunțare cu 6 luni înainte de expirare! Mă rog, pronunțare a la Pilat, nu-i
bătut în cuie dar e un verdict. Până-n octombrie e atâta vreme că ai zice că
nu-i o problemă să-și scoată oarba bârna din ochi și, de n-o fi având și vreo
cataractă, să vadă ditama-i cocoașa cu păcate din spinarea Generalului și s-o
așeze pe talgerul potrivit.
Deși, dacă le-a trebuit 7 ani jumate să socotească un
ceva simplu ca: doi ori doi plus un nevinovat mort egal măcar 6 ani de
pușcărie, tare mă tem că fix acum i-a venit Doamnei cheful de perversiuni.
Și parcă văd că, de fapt, reiese că de vină-i mortu’, fi-r-ar
el să fie, că a murit în ciudă, doar să-i tulbure confortul dulăului!
Oof, unde ești tu, Țepeș Doamne!!
Ștefan,
08.03.2023
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu