vineri, 24 februarie 2012

DRAGOBETE 2012

Perechea




 
Alinul gândului ce doare și mierea potolind amarul,
Lumina care-alungă umbra și-așterne zâmbetul pe chip.
Un orizont scăldat în soare,
Un marinar căutând farul
Și  valul ce străbate marea -și afle liniștea-n nisip.









 

Aud același pas alături, încă din vremuri de apoi,
Neliniștea se stinge-n palma ce răcorește jarul frunții.
Descântecul mă înconjoară,
Ne leagă strâns pe amândoi,
Precum câmpia se întinde și-mbrățișează tandru munții.

 
Vor fi fiind, în altă lume, mulțimi de pași stingheri pe drum,
Singurătăți bântuind timpul, amurguri veșnice și ploi.
Tristeți și elegii postume,
Speranțe prefăcute-n scrum,
O lume fără de săruturi, neîntregiri doi câte doi. 







Firesc, căușul palmei mele se rotunjește cu-a ta palmă,
Și-i legea firii ca tulpina să se-mplinească în petale.
Cerul adânc stropit cu stele,
Furtuni pierdute-n marea calmă,
Și eu, trecând din viață-n viață, topit în gândurile tale.









 Ștefan,
24.02.2012



11 comentarii:

  1. Absolut superba! E scrisa de tine? Daca da, jos palaria, ce sa mai! :-)

    RăspundețiȘtergere
  2. Sa stii ca am popularizat-o pe pagina de Facebook a blogului meu, atat de mult mi-a placut! Sper ca nu e cu banat...

    RăspundețiȘtergere
  3. Păi, odată-i Dragobete, așa-i?! Mulțumesc mult, Cătă!

    RăspundețiȘtergere
  4. Soarele si Luna se cauta mereu in marea lor dragoste , pescarusii iata,tot cate doi ii vezi in zbor iar sub umbrela cele doua scaune isi asteapta continutul unui amor de-o viata .Frumoase si pline de sensibilitate , versurile tale Bubule !

    RăspundețiȘtergere
  5. Corect, Răducule!
    Mi-a trebuit ceva vreme să pricep că toate lucrurile bune sunt doar câte două.
    Mulțumesc de vorbe bune!

    RăspundețiȘtergere
  6. Doua maini,doua picioare,doi ochi,doua urechi,iar pentru toate astea si pentru multimea coplesitoare de emotii ...o singura inima.
    Pai cum sa nu-si caute saracuta si ea, o pereche?
    Frumoasa poezie Stefan!

    RăspundețiȘtergere
  7. Oh, tare adevărată observație, Ancuță!
    Mă-ntreb, fluturii ăia din stomac, tot doi câte doi vor fi fiind?!
    Săr-mâna!!

    RăspundețiȘtergere